1 aprilie, ziua păcălelilor! Psihologul Libertatea, despre farse și știri false… propagate pe Facebook. Cum să te ferești de manipulare

Psihologul Libertatea, despre păcălelile de 1 aprilie. În ziua în care poți să cazi pradă cel mai ușor farselor puse la cale de prieteni, rude sau colegi, Cezar Laurențiu Cioc îți explică diferența dintre păcăleala inofensivă și conceptul modern de manipulare și dezinformare, prin știri false propagate adesea pe rețelele sociale.

Din cele mai vechi timpuri, românii au dat dovadă de originalitate pe 1 aprilie, ținându-se de păcăleli sau șotii care au avut la bază umorul românesc tradițional. E ziua din an în care mulți își amintesc de Păcală, al cărui mit este o parte importantă a folclorului nostru. Isteț, pus pe glume, cu abilitatea de a face mereu haz de necaz, cu inima deschisă și fără interese ascunse, Păcală este arhetipul românului care, de 1 aprilie, făcea tot felul de farse care nu aveau alt decât scop decât amuzamentul.

Citeste si

În vremurile noastre, micile păcăleli nevinovate au cam dispărut, iar locul lor a fost luat de manipularea la scară largă, dictată de interese meschine. În mass media vezi zilnic oameni care au darul de a persuada, a influența sau a negocia și toți aceștia încearcă să ne schimbe convingerile. Fie că e vorba despre dezinformare prin știri false, prin trunchierea adevărului sau prin omisiune, aceste personaje vor să ne determine să acționăm sau să gândim în conformitate cu interesele lor.

Psihologul Libertatea, despre păcălelile de 1 aprilie. Ce este manipularea psihologică și socială și cum o recunoaștem

Termenul de manipulare, folosit în trecut cu sensul de mânuire/manevrare (mai ales în muncile fizice), are în prezent o conotație negativă, de atac la propriile convingeri. A încerca să manipulezi înseamnă a încerca să schimbi convingerile, percepțiile, ideile sau modul de comportament la unor persoane. Iar manipularea poate fi bună sau rea, în funcție de ceea ce urmărești să obții de pe urma ei – îi vrei binele persoanei vizate sau intenționezi să profiți meschin de pe urma acesteia.

De exemplu, părinții își manipulează copiii zilnic pentru a-i determina să mănânce, să doarmă ori să învețe, folosind tot felul de păcăleli sau minciuni pe care le consideră justificate (pe modelul “scopul scuză mijloacele”). Ei percep acest tip de manipulare drept unul acceptabil, fără abatere de la etică sau morală.

Psihologia intereselor din spatele manipulării

Din punct de vedere psihologic, putem împărți interesele din spatele manipulării în două categorii: interesul meschin și interesul de bună-credință. Să le luam pe rând.

Interesul meschin este o formă de interes personal prin care unii oameni se folosesc de abilitățile lor pentru a înșela, a profita și a exploata slăbiciunile celorlalți, în scopul câștigului propriu (în special material, social și de imagine), fără a avea în vizor și beneficiile sau interesele celor manipulați. Sunt oameni lipsiți de integritate și de principii etice, iar cei care intră în contact cu ei și se lasă convinși de spusele lor pierd.

Aceasta formă de interes este prezentă în principal în relațiile de afaceri sau în politică, domenii în care numai cei care nu au negociat niciodată termenii unui business nu știu cât de scump se plătește ignorarea detaliilor mărunte. Interesul meschin se mai întâlnește și în relațiile de cuplu, de familie sau în orice altă interacțiune umană în care se simulează buna-credință și, în paralel, se urmărește prejudicierea, în cunoștință de cauză, sub o formă sau alta, a celor manipulați.

Interesul de bună-credință nu are la bază intenția manipulatorului de a-l prejudicia pe cel manipulat. Este o formă de manipulare la care apelăm toți, zi de zi – părinți care percep manipularea ca pe o formă de educație sau de protecție a copiilor, oameni care omit adevăruri dureroase, care ar face mai mult rău decât bine, dacă ar fi spuse, sau care apelează la tot felul de simulări și disimulări ce au rolul de a stinge conflicte sau de a alunga tensiuni.

Manipularea care are la bază acest tip de interes este percepută ca justificată moral de manipulator, iar minciunile folosite ca instrumente sunt văzute ca fiind utile, fără a fi imorale. E ca atunci când îi spui copilului povestea Iepurașului de Paște sau a lui Moș Crăciun. Îl minți și îl manipulezi ca să te asculte, dar percepi asta ca fiind total justificat și acceptabil.

Păcăleala prin Facebook și alte rețele de socializare

În ziua de azi, rețelele sociale strâng laolaltă miliarde de oameni. Prezența pe Facebook a ajuns să depășească net audiența posturilor TV sau a publicațiilor online. În mod automat, tendințele de a schimba convingerile marilor mase de oameni și de a le influența s-au mutat pe Facebook.

Cel mai mare și mai recent scandal în care a fost implicată rețeaua lui Mark Zuckerberg încă nu s-a stins; scandalul Cambridge Analytica a zguduit comunitatea virtuală și a dus tehnicile de manipulare pe noi culmi de impact social. Pe scurt, este vorba despre cum compania Cambridge Analytica, fost partener al gigantului social media condus de Zuckerberg, a folosit datele de identificare a peste 50 de milioane de utilizatori ai Facebook pentru a influența rezultatele Brexitului și alegerile prezidențiale din SUA în urma cărora Donald Trump a ajuns președintele Americii.

Mark Zuckerberg și-a cerut scuze și a dat de înțeles că atât compania sa, cât și lumea întreagă au fost victimele unor manipulări bazate pe omisiuni de adevăr, frânturi de adevăr sau pur și simplu minciuni sfruntate ale unor oameni care își urmăreau propriile interese meschine și aveau acces la baza de date a Facebook. Asta n-a scutit însă compania lui de urmări: acțiunile au scăzut considerabil, ducând la pierderi de peste 100 de miliarde de dolari, rețeaua socială e acum anchetată în SUA, iar pe internet s-a declanșat o campanie intitulată #DeleteFacebook.

Manipularea despre care se vorbește în scandalul Cambridge Analytica ar fi constat atât în întărirea convingerilor pro Trump și pro Brexit ale celor aflați în aceste tabere, cât și în recrutarea de noi adepți ai acestor cauze. Convingerile politice ale oamenilor erau analizare în funcție de postările de pe Facebook, iar informațiile sau reclamele oferite acestor utilizatori erau menite să îi motiveze pe cei utili cauzei manipulatorilor sau să îi descurajeze pe cei din tabăra opusă. Acesta este noul tip de păcăleală aplicabil acum la scară planetară prin știri false…

Cum detectăm știrile false în marea de informații cu care suntem bombardați zi de zi

 Există publicații, posturi TV, site-uri și voci de jurnaliști care s-au specializat într-un domeniu care nu era atât de dezvoltat până de curând, cel al propagării de informații falsă într-o manieră grosolană, fără nici o legătură cu realitatea obiectivă, cu bunul-simț sau cu etica profesională. Este ceea ce americanii numesc Fake News, știri și informații abil gândite ca să impresioneze, să fascineze, să acapareze atenția prin senzațional, să genereze bănuieli de tip paranoid, toate acestea, cu ocolirea totală a adevărului. Altfel spus, se inventează știri care nu au nimic în comun cu realitatea și se transmite astfel public ceea ce ar dori oamenii să audă sau să creadă, nu informații adevărate obiectiv.

Aceasta este diferența între informare și dezinformare, între transmiterea de informații reale în scop jurnalistic și propagarea de informații care nu au legătură cu fapte reale, dar servesc diverse cauze și interese.

Din punct de vedere psihologic, cea mai bună metodă de a detecta știrile false este să fii un om ancorat în realitatea obiectivă, să nu cazi pradă senzaționalului, chiar dacă e zugrăvit mediatic mai interesant decât realitatea banală, să verifici informația din mai multe surse și să îți dezvolți, în timp, un detector intern de minciuni mediatice.

Psiholog Cezar Laurențiu Cioc, specialistul Libertatea


ANALIZĂ/Legătura dintre Facebook și Cambridge Analytica. Palantir, firma care are contracte cu NSA și CIA, este deținută de un oficial al Facebook

Share This Post

Post Comment