Modificarea Codurilor penale intră în Parlament, după Paște; Cea mai controversată propunere, redefinirea abuzului în serviciu

Modificarea Codurilor penale intră în dezbaterea Parlamentului, după Paște. Aceasta este promisiunea aleșilor social-democrați și a coaliției PSD-ALDE, după finalizarea modificărilor la legile jsutiției. Cea mai controversată propunere se referă la redefinirea abuzului în serviciu și impunerea unui prag de la care acesta va fi considerat infracțiune. Multe dintre amendamentele care au provocat reacții dure în societate vin din partea deputatului PSD Cătălin Rădulescu.

PSD și ALDE au finalizat în regim de urgență modificările la legile justiției, după sesizarea CCR. Acum, noile modificări intră pentru a doua oară în controlul de constituționalitate, după ce PNL și USR au depus contestații la forma nouă reieșită în urma dezbaterii în comisia Iordache.

Citeste si

PSD are și un termen limită pentru modificările Codurilor, și anume sfârșitul acestei sesiuni parlamentare.

”Trebuie să le modificăm din cel puţin din trei motive. Sunt două directive europene: Directiva 42/2014, Directiva 343/2016, care trebuie să fie transpuse în legislaţie până în aprilie şi – sigur nu o să ajungem până atunci – după aceea avem un risc de infringement. Al doilea motiv: deciziile Curţii Constituţionale care, ne place sau nu ne place, sunt obligatorii, şi deciziile CEDO. Sunt cele trei motive principale pentru care Codurile penale trebuie modificate. Acestea sunt explicaţiile, sunt simple şi calendarul este până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare”, a spus Liviu Dragnea, imediat după Congresul extraordinar al PSD.

Care sunt principalele modificări la Codurile penale: Dezincriminarea abuzului în serviciu, arest la domiciliu pentru cei condamnați la maxim 3 ani de închisoare

Printre modificările care se intenționează să se aducă pentru a pune codurile în acord cu decizii de neconstituționalitate se numără redefinirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu pledează pentru dezincriminarea abuzului în serviciu. El a anunțat, la sfârșitul anului trecut, că are aproape 60 de amendamente pregătite, făcute de judecători și în consultare cu profesori de drept.

El propune ca toți cei condamnați la închisoare până în 3 ani, pentru alte fapte decât cele cu violență, cei care au boli incurabile și cei peste 60 de ani să facă închisoare la domiciliu.

”Abuzul în serviciu, de exemplu, propunerea mea va fi să îl dezincriminăm pentru că în 90% dintre state este dezincriminat. Deci, nu-și are sensul pragul, iar chestiunea penală poate să fie numai într-o formă agravantă, iar forma asta agravantă trebuie să o discutăm noi și să formulăm ce înseamnă formă agravantă”, a declarat Cătălin Rădulescu.

Un alt proiect, inițiat de 40 de parlamentari PSD în frunte cu Cătălin Rădulescu îi scoate pe senatori, deputaţi, preşedinte şi aleşii locali de sub incidenţa prevederilor codului penal, aceştia nemaiputând fi cercetaţi de exemplu pentru abuz în serviciu, conflict de interese sau luare de mită.

Concret, proiectul de lege inițiat de parlamentarii PSD este o modificare propusă la articolul 175 din Codul Penal, privind funcţionarul public, în sensul legii penale, din care sunt excluse „persoanele care au fost alese în funcţii de demnitate publică”.

Mai exact, este vorba de preşedinte, senatori, deputaţi, europarlamentarii şi aleşii locali care nu vor mai putea fi cercetaţi pentru infracţiuni prevăzute în codul penal în condiţiile în care subiecţii de drept, potrivit legii penale, se circumscriu noţiunii de „funcţionar public”.

Ce spunea Iohannis despre modificările la Codul Penal și de Procedură Penală

Șeful statului a tras un semnal de alarmă, la bilanțul DNA, în privința legislației penale din România.

”Avem o legislaţie adesea deficitară, care generează probleme de interpretare. În mod incontestabil, ea trebuie amendată, dar măsuri precum cele de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală sau legi de grațiere colectivă au nevoie de o dezbatere amplă în spațiul public, de transparență și responsabilitate în procesul de luare a deciziilor. Sunt aspecte de neignorat în România anului 2017”, a spus președintele Iohannis.

El a arătat că aprecierea oportunității adoptării unor astfel de măsuri și intervenții trebuie să fie expresia unei dezbateri reale în Parlament, după consultarea specialiștilor și preluarea expertizei din domeniu, dezbatere care să includă și punctul de vedere al minorității parlamentare, al opoziției.

Citește și: Atunci și Acum: Roberta Anastase, de la Miss România la prima femeie care a condus Camera Deputaților

Share This Post

Post Comment